RELIGIA

  In urma recesamintului populatiei din anul 2002, la nivelul satelor componente ale comunei Baita, din punct de vedere religios, populatia se imparte astfel :

Total populatie - 4218 persoane
4118 pers	• ortodocsi : - 4118 persoane • penticostali : - 2 persoane • romano-catolici : - 39 persoane • adventisti de Ziua a saptea : - 2 persoane • greco-catolici : - 3 persoane • crestini dupa Evanghelie : - 4 persoane • reformati : - 6 persoane • alta religie : - 7 persoane • unitarieni : - 2 persoane • fara religie : - 1 persoana • baptisti : - 5 persoane • nedeclarati : - 4 persoane
	39 pers	3 pers	6 pers	2 pers	5 pers	2 pers	2 pers	4 pers	7 pers	1 pers	4 pers
ortodocsi	romano-catolici	greco-catolici	reformati	unitarieni	baptisti	penti-costali	adventisti de Ziua a saptea	crestini dupa Evanghelie	alta religie	fara religie	nede-clarati

In toate satele comunei Baita sunt biserici ortodoxe, unele dintre acestea prin vechime, arhitectura si valoarea picturii, fiind incluse in Lista Monumentelor Istorice din Romania.
In centrul de comuna este Biserica romano - catolica, cu ceasul din turn, adus din Austria si care functineaza si astazi.

BISERICA BUNAVESTIRE DIN BAITA

Biserica ortodoxa Bunavestire este construita la 1727, ca monument de arhitectura fiind inclusa in Lista Monumentelor Istorice din Romania. Are in patrmoniul sau un amplu iconostas, bogat impodobit cu sculptura policromata, ale carui motive decorative isi au originea in arta brincoveneasca. Prezenta unor elemente de factura baroc, presupune ca autor un sculptor localnic. Pictura numeroaselor icoane si a intregului iconostas, sunt datate in anul 1797 printr-o inscriptie sculptata sub crucea cu molenii. Aceluiasi pictor necunoscut ii datoram si pictura stranelor din dreapta si stinga iconostasului, stilul sau utlizind compozitii in care personajele sunt tratate mai realist, iar uneori se incearca incadrarea intr-un peisaj schematic.

BISERICA BUNAVESTIRE DIN HARTAGANI

Dateaza de la sfirsitul sec. XVIII, preluind modelul unei biserici mai vechi, aflata probabil pe acelasi amplasament, forma actualei biserici fiind dreptunghiulara, iar absida rasariteana decrosata, rectangulara. Spre sfirsitul sec. XIX edificiul a fost amplificat spre vest slujind ca lacas de cult pentru o comunitate numeroasa. Timpla bisericii din Hartagani este o frumoasa realizare in stil baroc, ce cuprinde si usile imparatesti. Elemente ale aceluiasi stil baroc se regasesc si la turnul clopotnitei ridicat deasupra pronaosului, cu foisorul viguros dar bine echilibrat si plesa inalta si supla, realizata din succesiunea de bulbi, cu invelitoarea din tabla zincata, invelitoarea navei si altarului fiind din sita. In apropierea bisericii, pe latura sudica, se afla ,,scaunul de judecata'' alcatuit din birne masive de stejar, avind in mijloc o masa formata dintr-o piatra de moara .

BISERICA BUNAVESTIRE DIN TRESTIA

Asezata intr- un loc deosebit de pitoresc, pe un deal stincos ce domina valea, Biserica ortodoxa Bunavestire din satul Trestia este un important monument istoric prin tezaurul artistic mostenit de la inaintasi si conservat aici. Edificiul de piatra, care dateaza de la 1674, adaposteste in naos un amplu si valoros iconostas, sculptat in lemn cu motive decorative de influenta brincoveneasca. Admirabilele usi imparatesti, sculptate si policromate, infatiseaza Bunavestire, pictura realizata cu migala de miniaturist de un artist de traditie brincoveneasca din prima jumatate a sec. XVIII. Si tot lui ii datoram remarcabila icoana de hram Bunavestire, singura pastrata din aceasta epoca in friza inferioara. Deosebit de valoroase sunt cele 13 praznicare, datind din aceeasi epoca, compozitii traditionale pictate pe fonduri de aur. Registrele urmatoare reprezinta friza apostolilor avind incentru pe Iisus, si proorocii in medalioane, flancind crucea cu molenii. Pe peretele rasaritean al pronausului se afla patru icoane imparatesti, Maria cu Pruncul, Deisis, Bunavestire si Sf. Nicolae, primele doua fiind semnate in 1765 de ,,Stan Zugrav ot Orastie'', unul din pictorii transilvaneni cei mai activi din a doua jumatate a sec. XVIII. Din a doua jumatate a sec. XVIII dateaza si trei icoane imparatesti pictate probabil de unul din zona centrala a Muntilor Apuseni. Icoanele infatiseaza pe Iisus Pantocrator, Maria cu Pruncul si Sf. Nicolae. Pictura murala impodobeste doar pronaosul, pe a carui bolta semicilindrica apare in centru Maica Domnului imparateasa celesta. De o parte si de alta a Maicii Domnului, in cimpuri delimitate apar, reprezentate in picioare, mucenite. Peretele vestic este rezervat Judecatii de apoi, ampla compozitie intr-o redactare detasata de traditie. In centru apare Arhanghelul Mihail, intre ,,ceata dreptilor'' si ,,ceata pacatosilor'' deasupra carora troneaza Pantocratorul. In coltul din stinga jos, Raiul este reprezentat sub forma unei cetati dreptunghiulare cu bastioane, in care se afla ,,Mielul mistic'', iar in partea dreapta Iadul. In incaperea de sub turn, acelasi pictor necunoscut de la sfirsitul sec. XVIII a pictat spre sud scene din Geneza, iar spre nord Sf. Zosima si Maria Egipteanca. Pictura murala este o realizare remarcabila prin vioiciunea cromatica si monumentalitatea personajelor .

BISERICA ROMANO-CATOLICA DIN BAITA

Pina in anul 1798, credinciosii romano-catolici din Baita au luat patre la slujbe la biserica din satul Trestia. Pe locul bisericii actuale din Baita a existat o capela din lemn, apoi s-a construit la 1780 Biserica romano - catolica, din piatra, dar fara turn. In anul 1798 a fost sfintita actuala biserica.

Textul in limba latina inscris pe catapeteasma bisericii are inclus si calculul anului in care biserica a fost terminata si sfintita (1798) .

Primul preot romano - catolic in Baita este amintit in anul 1769, sub numele de Stetter Angelus.
Din 1769 si pina in anul 1971, la biserica romano - catolica din Baita au fost 33 de preoti, care au si locuit in casa parohiala. Din 1971 si pina in prezent s-au perindat 12 preoti, din anul 1971 biserica din Baita fiind trecuta ca filiala la Biserica romano - catolica din Brad. La ora actuala, la biserica din Baita vine un preot de la biserica din Brad, o data pe luna. In anul 1804, biserica romano - catolica din Baita avea 590 de credinciosi (460 adulti si 130 tineri ). In prezent mai sunt doar 10 credinciosi. Daca in interior biserica arata bine, in exterior aceasta necesita reparatii urgente, ultimele reparatii fiind facute in anul 1901.

In interior sunt doua altare, unul mare si altul mic, ambele aduse din Austria. Pe altarul cel mare exista o pictura in ulei pe pinza cu chipul Sfintului Ioan de Nepumuc, ale carui moaste se gasesc in altarul mare. Altarul mic are o pictura in ulei pe pinza cu chipul Sf. Tereza cea Mare. Orga este adusa din Austria de Sus, din orasul Lincz, in jurul anului 1788. Ceasul a fost adus tot din Austria in jurul anului 1800, ceas care functioneaza si astazi. In turnul inalt de 20 m. se afla 4 clopote, de diferite marimi.

BISERICA DIN SATUL ORMINDEA

Constructia bisericii a inceput in anul 1908 in timpul preotului Nicolae Popp, arhitect fiind Panfilie Ioan din Sibiu. Pricipalul material de constructie a fost piatra cioplita, lucrarile finalizindu - se in anul 1910. Intre anii 1910 - 1912, biserica din Ormindea a fost pictata de catre un fiu al satului -Ion Stoica - o personalitate deosebita a timpului sau .

MANASTIREA DIN BAITA

Avind hramul ,,Acoperamintul Maicii Domnului'', aceasta manastire de maici a fost ridicata in anul 2004, ctitori fiind familia Haiduc Remus si Leontina .