LOCALIZARE
Vegetatia
Vegetatia
depresiunii Baita si a piemonturilor care coboara
din culmile ce o inconjoara se compune din paduri
de rasinoase - brad si molid - in zonele de coline
si din paduri de fag in partile mai joase. Padurile
amestecate de fag (Fagus silvativa), cu conifere (molidul
si bradul), la care se adauga si ulmul de munte (Ulmus
montana) sau paltinul (Acer platoides), coboara pana
in jurul altitudinii de 700 m . Padurile de fag sunt
specifice zonelor marginale ale padurilor de munte,
cat si zonelor depresionare inalte. Speciile care
completeaza fagul sunt reprezentate de cateva specii
de stejar (Quercus petraea si Quercus robur), la care
se adauga jugastrul (Acer campestre) si chiar salcamul.
Pajistile si fanetele cuprind graminee furajere si
diverse specii de trifoi, la care se adauga subarboretul
reprezentat de liliac salbatic (Syringa vulgaris),
mojdrean (Fraxinus ornus), alun (Corylus avellana),
corn (Cornus mas), darmoz (Viburnus lantana), lemn
raios (Evorynus verrucosa), paducel (Crataegus monogyna)
si curpen (Clematis vitalba) . Padurile amestecate
de fag si gorun (Quercus petraea) sunt tipice regiunilor
depresionare ale judetului.
•
Zonele joase ale depresiunilor si pe culoarele principalelor
rauri
sunt populate cu paduri de gorun (Quercus petraea),
in asociere cu cornul (Cornus mas), lemn cainesc (Lygus-pedunculatus),
sangerul (Cornus sanguinea), socul (Sambucus migra)
si alte specii cu arealuri de dezvoltare reduse precum
exemplare de cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus
frainetto si Quercus cerris). Cea mai joasa treapta
de relief (lunci), este reprezentata de palcuri formate
din salcii, rachite, arini si plopi.
•
In zonele de lunca,
acolo unde apele sunt mai domoale apare si stuful.
Depresiunile si zonele colinare sunt acoperite de
vegetatia ierboasa si arboricola specifica pasunilor
si fanetelor.
Cu exceptia zonelor calcaroase, comuna apare ca o
mare intindere verde.
