LOCALIZARE

Relieful & geologia

Este unul accidentat, incadrandu-se in specificul Muntilor Metaliferi, mai precis al zonelor deluroase - premontane

Specificul Muntilor Metaliferi

Este un masiv muntos situat în partea de S a Muntilor Apuseni. Altitudinea maxima: 1170 m (vf. Fericeli).

Muntii Metaliferi, dispusi intre culoarul Deva-Ormindea si Ampoi, intre Valea Muresului si depresiunea Brad, sunt formati din nuclee cristaline prealpine, sedimentar mezozoic (jurasic), flis cretacic, magmatite si subvulcanice neogene . De remarcat este faptul ca o data cu primul ciclu de sedimentare, se depun calcarele si se formeaza creasta mediana, gradul de dispersie al arealurilor carstice fiind ridicat . Cu toate ca rocile calcaroase sunt dispersate, in arealul lor, relieful carstic este bine reprezentat (creste, abrupturi, chei spectaculoase, pesteri, poduri naturale). Muntii prezinta frecvente forme de relief vulcanic, cu conuri distruse de eroziune. Sunt intens fragmentati de afluentii Muresului si Crisului Alb. Au numeroase depresiuni intramontane (Zlatna, Baita, Luncoiu, Visca, Ilia). Izvoarele minerale existente (Paulis, Boholt, Hartagani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Geoagiu Bozes, Bacâia) sunt rezultatul unor complexe fenomene postvulcanice Pe stancariile calcaroase se dezvolta tufarisuri de liliac si scumpie si pajisti de stancarie.

Pantele sunt acoperite cu paduri de foioase. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 4-8 grade Celsius si precipitatiile intre 1000-1200 mm/an. Fauna este reprezentata de: mistret, iepure, caprioara, cerb, fazan, potarniche. Dintre pesti se intalneste: pastravul, lipanul, moioaga si scobarul.

Relieful specific comunei

Pe teritoriul comunei se inalnesc versanti nu prea inalti, despartiti de vai si depresiuni.

In zonele dealurilor inalte apar culmi submontane cu altitudini ce oscileaza intre 500m si 900 m. Exceptie de la regula face Dealul Setras, cu o inaltime de 1084 m. Alte dealuri sunt Duba si Bulzu, acesta din urma fiind un masiv stancos.
Varfurile Setras (1084 m), Bulzu (708 m), Duba ( 969 m), Stogul (897 m), Macrisului (972 m) Coasta Niculii (755 m), Cordurea (650 m) si Magura Craciunestilor strajuiesc comuna pe laturile N-V si S-V aidoma unor turnuri de aparare din zidurile unei cetati.
Zonele depresionare sunt reprezentate de arealele Baita, Cainelul de Sus, Saliste si Trestia. Zonele de vai sunt cele care includ o parte din teritoriile satelor Ormindea, Hartagani, Craciunesti, Pestera si Barbura.
Zonele de lunca sunt inalnite in satele Fizes si Lunca.

Rezervatia "Calcarele din dealul Magura"

Rezervatia a luat fiinta in 1988 si are o suprafata de 120 ha, incadrata la categoria "rezervatii naturale de interes national". In prezent, este inclusa in situl "Magurile Baitei" clasificata ca arie naturala protejata, de interes european.
Rezervatia apartine din punct de vedere administrativ de comuna Baita, existinzandu-se intre localitatile Baita, Pestera si Craciunesti.
Importanta peisagistica a rezervatiei este sustinuta si de numeroase specii de plante si animale ocrotite: Galanthus nivalis, Leucojum vernum, Listera ovata, Vipera amodytes, Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Myotis blythii.
Custodele rezervatiei este Clubul sporturilor Montane Hunedoara, care beneficiaza si de sprijinul Primariei Baita.

Geologie

Structura geologica este cea specifica Muntilor Metaliferi.
Din punct de vedere geotehnic infrastructura terenurilor din teritoriul administrativ este dominata de roci calcaroase, bolovanisuri si argile marnoase. Spre comuna Valisoara aceste argile isi maresc concentratia in fier , devenind un pamant friabil, cunoscut sub denumirea de "terra rosa", teren alunecos si dificil de stabilizat. Asemenea portiuni cu alunecari de teren sunt intalnite la Hartagani, Greilesti, Racas, Ormindea si Pestera.
Rocile calcaroase surmonteaza rocile vulcanice aflate la mare adancime. Acestea din urma adapostesc zacaminte auro - argentifere precum si neferoase ca zinc, plumb si cupru.

Solurile

[Comuna Baita] In zonele depresionare ale comunei predomina solurile silvestre brune si brune galbui mai mult sau mai putin podzolite.
In zonele de dealuri si premontane se intalnesc solurile ruginii. In zona padurilor de fag solurile sunt cele brune de padure slab acide, in cea a dealurilor acoperite cu paduri de gorun sau terenuri agricole - solurile galbui sau brun-roscate.
Pe teritoriul comunei sunt si soluri degradate ale caror cauze pot fi: taierea nerationala a padurilor, pasunatul practicat pe pante repezi, practicarea agriculturii pe terenuri improprii (din lipsa unor suprafete adecvate pentru culturi). Toate acestea au dus in unele locuri la spalarea stratului fertil si, in zonele de deal, mai ales, la aparitia unor formatiuni torentiale - ogase, rape, ravene si chiar grohotisuri.