Localizare Scurt istoric Potentialul comunei Primaria si Consiliul Local afaceri.php Cultura si sportul
www.baita.ro     Pagina oficiala a comunei BAITA, judetul Hunedoara - ROMANIA
INFO GENERALE
LOCALITATI
COMUNICATII
RELIEFUL
HIDROGRAFIA
CLIMA
VEGETATIA
FAUNA

Localizare
 

Harta comunei


Imagine din satelit

Baita


Centrul localitatii Baita


Locuinta in Hartagani


Hartagani


LOCALIZARE


Localitati apartinatoare

Teritoriul administrativ al comunei Baita este compus din 11 localitati.

Localitatea Baita - resedinta de comuna - este amplasat aproximativ in centrul teritoriului administrativ.
Barbura - sat situat la 11 km de centrul comunei
Cainelul de Sus - 1 km
Craciunesti - 3 km
Fizes - 5 km
Hartagani - 4 km
Lunca - 7 km
Ormindea - 4 km
Pestera - 8 km
Saliste - 2 km
Trestia - 3 km

Satul centru de comuna, Baita se intinde de-a lungul DJ 706 A. Are 231 de case cu 559 camere de locuit si 497 locuitori. Aproape jumatate din locuintele din sat au instalatii de alimentare cu apa potabila.

Pe dealurile "Sfredel" si "Cornet" au fost identificate galerii de epoca romana folosite la exploatarea aurului. Pe saua dintre cele doua varfuri de deal a fost descoperita o asezare antica de mineri cu resturile a 20 de constructii. In vatra satului, in mai multe locuri sant identificate urmele unor spalatorii de aur foarte vechi, databile in epoca daco-romana.
Pentru satul Baita se propune modernizarea arterelor principale, pietruirea altor drumuri cu piatra sparta, realizarea de platforme de parcare in dreptul dotarilor social-culturale si amenajarea unor statii de autobuz.

Satul Barbura este amplasat in partea de SE a comunei. Are 82 de locuinte cu 160 de camere de locuit. Numarul locuitorilor este de 200. Nici una dintre locuinte nu are instalatii de alimentare cu apa. Legatura cu satul Fizes se realizeaza pe DC 23, iar cu satul Saliste, pe un drum de pamant, lung de 5 km. Principala ocupatie a locuitorilor a fost mineritul (pentru ca din toamna anului 2006 se inchide mina din localitate - ultima exploatare miniera de pe teritoriul comunei). O alta ocupatie a satenilor este cresterea animalelor.

Satul Cainelul de Sus. Este amplasat in partea de V a comunei, in zona centrala a unitatii administrativ teritoriale. Satul este strabatut de DJ 706 A prin partea sa sudica. Are 194 de locuinte cu 468 de camere. 21 dintre aceste case au instalatii de apa potabila. Numarul locuitorilor este de 548.

In vatra satului a fost descoperit un topor mare din andezit, fapt ce dovedeste prezenta culturii Cotofeni din perioada de tranzitie spre epoca bronzului.
In localitate exista o gura de mina si doua halde de steril. Principala ocupatie a locuitorilor a fost mineritul. In secundar, dar care tinde sa devina o ocupatie prioritara, este cresterea animalelor.

Satul Craciunesti. Este amplasat in zona centrala a comunei, pe DJ 706, intre satele Baita si Fizes, la distanta de 2 km respectiv 3 km fata de acestea. Are 130 de locuinte cu 272 de camere. Doar 11 case dintre acestea au instalatii pentru apa potabila. Numarul locuitorilor este de 306.

Pe teritoriul satului sunt identificate urme de exploatare a aurului din epoca romana. In masivul calcaros din dreapta satului exista trei pesteri - Pestera cu horn, Pestera mica si Pestera cu trei intrari - in care au fost descoperite urme de locuire succesiva incepand cu paleoliticul si continuand pana in perioada prefeudala. Principala ocupatie a locuitorilor este mineritul si lucrul in carierele de calcar. Fiind o zona de deal neproductiva, insa cu multe pasuni, oamenii din partea locului se ocupa de cresterea animalelor. Satul are si o rezervatie naturala - Calcarele din Magura Craciunestilor (Cheile Craciunesti).

Satul Fizes. Este amplasat in partea sudica a comunei, pe DJ 706, care strabate asezarea prin partea vestica a acesteia. Are 102 locuinte cu 207 camere. 12 dintre aceste case au instalatii de apa potabila. Populatia satului este in numar de 212 persoane.

Pe teritoriul satului au fost descoperite un tezaur ce cuprindea 11 monede de bronz, emise de Imparatul Valentinian, urme ale exploatarilor miniere si substructuri de cladiri din epoca romana. Ca si in celelalte asezari ale comunei principala ocupatie a constituit-o mineritul, insa localnicii sunt profilati si pe cresterea animalelor.

Satul Hartagani. Are o rezonanta deosebita in istoria comunei, dar si o pondere in ceea ce priveste populatia. Este amplasat in zona nordica a teritoriului administrativ, pe DC 21 . Are 423 de locuinte cu un numar de 914 camere. 88 de case au instalatii de apa potabila. Numarul locuitorilor este de 1108.

In sat exista si o biserica ortodoxa cu hramul "Buna Vestire" (sec. XVIII). In bisericuta veche, de lemn, la 1784 a intrat insusi Horea cu rasculatii sai, indemnandu-i pe locuitori satului sa ii urmeze.
Pe teritoriul satului s-au descoperit urmele unor exploatari de aur ale perioadei romane in punctele "Magura Baii" si pe Dealul "Carbunarilor". Se presupune ca altele au existat in jurul galeriei "Sf. Andrei", de unde provine o moneda de pe vremea lui Antoninis Pius. Primele mentiuni despre tinuturile aurifere ale Daciei, in care era inclus si Hartaganiul le-a facut chiar "parintele istoriei", anticul Herodot. Se pare ca romanii au cunoscut si apele minerale din zona.

Relieful localitatii este foarte framantat, cu vai inguste si cu versanti cu declivitati mari.

In sat nu exista unitati de productie iar ocupatia de baza a locuitorilor este cresterea animalelor.
Pentru acest sat exista o propunere de imbunatatire a conditiilor de circulatie si anume realizarea unei legaturi rutiere cu DJ 741 in localitatea Curechiu de pe teritoriul comunei Bucuresci.

Satul Lunca. Este asezat in partea de sud a comunei, fiind prima localitate a unitatii teritorial - administrative amplasata pe DJ 706, de pe ruta Deva - Baita. Satul are 135 de locuinte cu un numar de 366 de camere. Aproape jumatate din numarul caselor au instalatii de alimentare cu apa potabila. Numarul locuitorilor este de 315 persoane.

In fundatia unei locuinte vechi din satul Lunca a fost descoperit un topor de andezit apartinand culturii Cotofeni.

Satul Ormindea. Este amplasat in partea nord-vestica a comunei fiind traversat de DJ 706 pe directia N-S,pe o lumgime de 4 km. Are 309 locuinte cu 777 camere. "8 case au instalatii de apa potabila. Populatia asezarii este de 700 de locuitori. Este a doua localitate din comuna ca numar de case construite si ca populatie.

Satul mai este cunoscut si prin taranul Ioan Stoica din Ormindea care, se poate spune, a facut pionierat in aviatie, precedandu- i pe Vuia si Vlaicu. Intre 1884 - 1901 Ion Stoica a construit mai multe modele zburatoare. Unul dintre ele a fost expus la prima expozitie a Asociatiei Pentru Literatura si Cultura Poporului Roman din Sibiu. La 1884, concepuse macheta unui aparat ce imita zborul pasarilor.

Relieful localitatii amplasate pe Valea Orminzii este constituit dintr-un versant muntos care urca pana la culmea Valisoarei.

Principalele ocupatii ale locuitorilor sunt cresterea animalelor, agricultura si mineritul.

Satul Pestera. Localitatea este amplasata pe paraul Pestera, in partea de vest a comunei Baita, la limita acesteia cu comuna Valisoara.

Satul nu are drumuri modernizate . Se leaga de localitatile invecinate - Craciunesti si Valisoara - pe drumuri de pamant. Are 62 de case cu un numar de 129 de camere.8 case au instalatii de apa potabila. Populatia satului este compusa din 106 locuitori.
In sat nu exista baze industriale, iar ocupatiile locuitorilor converg spre cresterea animalelor si minerit.

Satul Saliste. Este amplasat in partea centrala a comunei, pe DC 21. Are 147 de case cu 323 camere de locuit. 33 de case au instalatii de apa potabila. Numarul locuitorilor este de 340.

Relieful localitatii este specific zonei de podis, cu pante relative mici fata de celelalte sate ale comunei.
Principalele ocupatii ale locuitorilor sunt cresterea animalelor si cultivarea pamantului. Partial unii localnici mai lucreaza in unitati economice invecinate.

Satul Trestia. Este amplasat in partea estica a comunei, pe DC 22, care asigura legatura rutiera cu localitatea Saliste. Are 142 de case cu 332 de camere. 41 de case au instalatii de apa potabila. Numarul locuitorilor este de 371.

Si in aceasta zona, in hotarul satului, au fost descoperite urme arheologice de epoca romana. Mina de aur de la Trestia a fost exploatata din epoca romana pana in perioada medievala.

In sat se afla o biserica ortodoxa cu Hramul "Buna Vestire" construita in 1674. Aici este consemnata existenta celui mai vechi sediu al Protopopiatului Zarand (probabil spre inceputul sec XVII). Chiar daca era o asezare marginasa, de la periferia Comitatului, Trestia a fost un important centru minier al acelor vremuri, cu targ saptamanal si cu curte nemesasca - cea a grofului Gyulai, care a slujit ca general in armata Imparatului Leopold al Austriei, in razboaiele contra turcilor. Revenit de pe front a deschis o mina in acest sat, mina de sub Muntele Malus, botezand-o cu numele imparatului - "Leopoldi".

Pe teritoriul localitatii exista izvoare de ape minerale.
Relieful localitatii este accidentat, specific zonei de munte.

Satul nu are zone industriale si de aceea localnicii au ca ocupatii cultivarea pamantului si cresterea animalelor.

FIZES
Home Localizare Istoric Potentialul comunei Primaria Religia & Invatamantul Cultura & Sportul Opinia cetatenilor Intranet
Stema comunei