1941. Locuitorii din Baita, in frunte cu Mitropolitul Secarea, in drum spre festivitatile de la Monumentul eroilor din localitate

DIN ISTORICUL COMUNEI

Rascoala taranilor romani de la 1784 din Transilvania, condusa de Horea , Closca si Crisan, a cuprins in aria ei de desfasurare si satele comunei Baita.

Cu doi ani inaintea rascoalei, la 17 martie 1782, Intze, spanul domeniului de sus (zona Tarii Motilor), scrie Oficiului superior minier ca i s-a cerut sa faca cu locuitorii domeniului sau, pentru repararea cladirilor din Baita, 170.000 de sindrle. La 25 octombrie 1784, locuitorii de pe domeniile de sus si de mijloc se pling autoritatilor cu privire la plata caratului sindrilei la Baita si Certej. Dupa ce la 1 noiembrie 1784 izbucneste rascoala, in urma incidentului de la Curechiu, taranii nu mai merg spre Alba -Iulia, ci se indreapta spre Criscior si Brad, pe care le prada. In 3 noiembrie 1784, taranii din Hartagani si Saliste se indreapta spre Trestia pentru a lovi curtile generalului conte Francisc Gyulay . Cind au ajuns la steampurile de linga drumul Salistii, stemparul Ion Sobrota i-a oprit, intrebindu-i ce vreau? Dupa ce i-au spus, stemparul le-a zis: ,,Aici nu veniti, caci aici fiind loc baiesesc (minier), faceti paguba imparatului''. Taranii rasculati au fost convinsi, retragindu-se in satele lor . Dar iobagii generalului, Anghel Perian si Petru Jorza din Trestia, auzind ce s-a intimplat, numaidecit s-au dus in cele doua sate si ii cheama inapoi in Trestia. Tabarira astfel mai intai asupra curtii generalului, sparsera usa pivnitei, din cele noua buti de vin ales deschisera patru, din care cit au putut au baut, restul il varsara. Se dusera apoi asupra casei dregatorului, o sparsera si o pradara. Dupa aceea se dusera sa prade palatul si casele generalului. Pradara lada, stofele, aurul, toate lucrurile mai scumpe le luara. Sparsera si incaperea prafului de pusca, din care luara vreo jumatate de maje. Cei din Hartagani si Saliste se dusera apoi acasa. A doua zi cei din Trestia se dusera din nou asupra curtii sa prade ceea ce nu s-a pradat in ziua dinainte. Pradara 1459 vedre de vin, vreo 400 vedre de rachiu si tot ce gasira in pivnita, le carara pentru ei. Taiara caferii acoperisului asa fel ca la un vint mai tare sa se prabuseasca. Au pradat tot ce a fost de valoare, n-a mai ramas in curte nimic, nici macar de 2-3 florini. In Lunca taranii omorira pe Anton Gentsi, provizorul generalului.
In memoriul sau catre Comisie, generalul referindu-se la pradarea bunurilor sale din mai multe sate, intre care si satele Lunca si Trestia, spune ca el a suferit cele mai mari pagube din tot Zarandul.

In Baita taranii devastara pe arendasul Francisc Ignatz si pe Iosif Ferentzi, capeteniile rasculatilor de aici fiind Ion Rus si Ion Mathias .

Taranii din satele Cainel si Craciunesti participa impreuna cu satele Valisoara, Stoieneasa, Fornadi, Nevoies, Buruiene si altele la atacul asupra curtilor nobiliare din Soimus. ,,Veniti cu Dumnezeu si cu porunca imparatului'', striga Arsenie din Craciunesti. In 7 noiembrie 1784, in hotarul Albei Iulii au fost prinsi trei tarani intre care si Mihai Lupas din Cainel, care incercau sa puna foc surii episcopului Transilvaniei. La 9 noiembrie 1784, Mihai Lupas din Cainel, Mihai Lupas din Nevoies si Luca Lupu din Sulighete, dupa ce au fost prinsi marturisesc ca rasculatii venind in Cainel au dat porunca din fiecare casa sa se ridice alaturi de ei unul si sa le urmeze porunca: ,,sa stirpeasca pe toti magnatii si nobilii si sa le prade toate averile, asa poruncind inaltatul imparat. Pe cei care nu vin i-au amenintat cu arderea caselor, zicind ca cine nu li se alatura pacatuieste impotriva poruncii imparatului, caci imparatul a trimis doi conducatori, unul cu numele Horea, iar pe celalalt nu-l stiu, s-ai conduca la Alba Iulia si apoi sa prade si sa stirpeasca toata familia magnatilor, nobililor si ungurilor din Transilvania. Asa-i jura Horea, primarius tumultantium ductor, pe toti conducatorii. Cei trei spun apoi despre atacarea curtilor nobiliare din Vurpar si dau nume de conducatori din Ormindea, Hartagani, Mintia, Valisoara, unii soldati licentiati, imbracati chiar in haina militara.

In vederea potolirii furiei taranilor, autoritatile apeleaza la capii bisericii ortodoxe. In acest sens episcopul Ghedeon Nichitici trimite si lanseaza mai multe pastorale pentru linistirea rasculatilor. O astfel de pastorala este adresata protopopilor din Trestia si Dobra, in 15 noiembrie 1784. Protopopul de Trestia Iosif Sinziana comunica ulterior episcopului ca a primit indrumarile sale si a lucrat destul in sensul lor, dar poporul e peste masura de tulburat, mai mult nu se mai simte in sigurata. Roaga prea plecat pe episcop sa-i vina in ajutor cit va fi cu putinta, caci el n-are unde sa-si plece capul, decit doar daca fuge, atfel in casa il vor ucide oamenii, caci tulburarea zi de zi creste .

La inceputul lunii decembrie 1784, episcopul Nichitici, la cererea autoritatilor intreprinde o calatorie in comitatele Alba, Hunedoara si Zarand pentru linistirea taranilor. La Deva, episcopul Nichitici se intilneste cu protopopul din Trestia, care ii comunica faptul ca satele Trestia, Saliste, Hartagani, Cainel, Craciunesti sunt in pace, asculta poruncile .

O atentie speciala a fost acordata de autoritati minelor de la Baita, Sacarimb si Certej, unde vor fi trimise forte pentru apararea acestora in fata rasculatilor. Functionarii minieri din Baita, la 23 noiembrie 1784, alarmeaza Oficiul minier. Nu mai pot ramine acolo, caci toate satele se ridica si ameninta cu moartea. Cer noi forte fata de cele existente care nu pot rezista in fata rasculatilor. Intrucit nu au venit ajutoarele cerute, dregatorii care au mai ramas la minele din Baita, fiindu-le amenintata viata de trupa rasculatilor de la Brad, s-au vazut siliti sa plece si ei, si - relateaza autoritatile - in tinut stagneaza si mineritul si stringerea darii, ca si toata administratia si justitia .

In Baita, unde lucrau vreo 300de mineri, izbucnind rascoala, munca a trebuit sa fie oprita numaidecit, afara de cea de la steampuri. Desi dupa 3 decembrie 1784 la Baita se reia lucrul normal, administratorul minei Bukovay se plinge in 6 decembrie ca minerii romani l-au amenintat cu moartea, aratind ca ,,nici un neamt si cu atit mai putin un sef de mina nu poate trai in siguranta''. Functionarii minelor din Sacarimb, Baita si Certej, la 10 ianuarie 1785 sunt alarmati de vestea plecarii armatei cind doar capii rascoalei din nici un sat n-au fost prinsi inca, cind acestia ratacesc amenintind ca ,,Dumnezeu sa le ajute numai sa ajunga primavara, atunci vor prinde din nou aripi, dar Dumnezeu sa aiba mila si de cei care li s-ar pune in cale''. Oficiul minier, la 10 ianuarie 1785 se adreseaza Tezarariatului sa intervina pentru a se da cite un subofiter cu 20 pedestrasi si cu un subofiter cu cavaleristi, deci 32 de oameni pentru Sacarimb, Baita si Certej. Autoritatile oficiului minier din Baita raporteaza Domeniului Zlatna, la 25 mai 1785, ca iobagii din Hartagani, Trestia, Saliste, Voia, Porcurea si Almas refuza sa mai presteze lucrari pentru minerit . De aceea, se solicita ,,sosirea batalionului secuiesc impotriva rasculatilor care se aduna din nou in tinutul Baita'', deoarece acestia ,,ameninta cu moartea'', iar ,,paza e prea mica, nesupusa cind este vorba sa infrunte pe sateni''.

In rascoala de la 1784, condusa de Horea, Closca si Crisan au cazut aproximativ 500 de tarani , dintre care numai din Protopopiatul Trestia, au murit 137 de tarani.