Comuna Baita - PROTOPOPIATUL TRESTIA

DIN ISTORICUL COMUNEI

Protopopiatul Trestia

Istoricul Protopopiatului Trestia il gasim in Cronica protopopilor din Tractul Zarandului, cronica scrisa de protopopul - paroh Petru Perian, care prezinta principalele evenimente de la inceputul sec. XVII si pina in anul 1919, cind acest preot avea 79 de ani. Potrivit cronicii, cel mai vechi sediu al unui protopopiat in Zarand, a fost in satul Trestia. Alegerea satului Trestia ca sediu al Protopopiatului s-a facut in primul rind din considerente economice, aici fiind minele de aur si locul unde se tinea tirg saptaminal, tot aici fiind si curtile nobilului Gyulai. Acest nobil (grof), spune cronica, s-a remarcat in luptele duse de imparatul Leopold al Austriei impotriva turcilor si drept rasplata pentru vitejia sa, imparatul l-a distins cu rangul de grof, dindu-i sa poarte uniforma de general si steagul sau leopoldin cit va trai. Reintors din razboi, groful Gyulai a deschis mina de sub muntele Malus din Trestia, care a fost sfintita de protopopul locului Iosif Perian (1749- 1785 ).
Tot in cronica apare informatia potrivit careia groful Gyulai a sprijinit construirea bisericii ortodoxe din satul Trestia, biserica ce se pastreaza pina astazi si careia, groful i-a donat doua clopote si steagul sau leopoldin. Acest steag va fi donat de catre parohie, in anul 1905 Muzeului Bruckenthal din Sibiu. In vremea preotului Iosif Perian a fost zugravita biserica din Trestia la 1765, de catre Stan zugravul.

Dupa moartea lui Iosif Perian, a urmat ca protopop Iosif Sinziana (1785 - 1800). Din Protopopiatul Trestia faceau parte mai multe sate: Trestia, Hartaagani, Pestera, Craciunesti, Ormindea, Baita, Cainel, Bucuresci, Criscior, Buces Stanija, Blajeni, Mihailen, Valea Bradului, Luncoiu de Jos, Scroafa, Luncoiu de Sus, Curechiu, Fornadia, Valisoara, Salistioara, Luncsoara, Tebea, Brad, Ruda, Taratel, Vaca, Potingani, Juncu, Tomnatec, Bulzesti, Uibaresti, Ribita, Ribicioara Grohot, Caraci, Mesteacan, Birtin, Carastau, Prihodiste, Furcsoara, Gialacuta, Vorta, Valea Lunga Sarbi, Branisca, Dealu Mare .

In anul 1801 protopop in Trestia era Iosif Maris, iar la 1805 Ioan Maris. Ultimul protopop cu sediul in Trestia a fost Tovie Perian (1809- 1839). Dupa moartea acestuia in 1839, preotii zarandeni si -au exprimat dorinta de a avea sediul protopopiatului mai aproape de Brad, care intre timp devenise cel mai important centru al zonei. Ei il vor alege pe preotul Iosif Basa (1840-1866 ) ca ptotopop, mutindu-se astfel sediul protopopiatului de la Trestia in satul Lunca Crisului, unde era ca paroh viitorul protopop. Timp de 16 ani Iosif Basa a pastorit Protopopiatul Zarandului cu ,,insufletire si jertfelnicie''. O contributie deosebita va avea acesta in dezvoltarea invatamintului din Zarand.
Iosif Basa va participa in 12 martie 1850 la Sibiu, la Sinodul bisericii ortodoxe, care fusese convocat de catre episcopul Andrei Saguna, unde au fost prezenti 24 de clerici si 12 mireni. Sinodul constata ca desi comunitatile ortodoxe au fost intr-o stare materiala foarte rea, multe din ele au ridicat scoli pentru copii sai, in care invata cetirea, scrierea, invatatura crestineasca si datoriile supusilor catre imparatul. Sinodul mai stabilea ca pina la alta rinduiala ,,tot insul dintre protopopi sa fie inspectorul scoalelor din districtul sau si din timp in timp sa raporteze Preasfintiei Sale, iar Preasfintia Sa inaltullui Ministeriu de Cult''. Urmare a demersurilor acestui protopop si a implicarii comunitatilor locale, in anul 1855 se va deschide scoala din Baita, la care vom intilni copii si si din satele Trestia, Orminde , Saliste, Pestera si Hartagani. De remarcat ca in anii urmatori se vor infiinta scoli in mai multe sate. Fata de existenta unei singure scoli in Baita, la 1861, in anul 1872 sunt inregistrate in cercul Baita 14 scoli, la Baita, Cainel, Craciunesti, Hartagani, Ormindea, Pestera, Saliste, Trestia, Luncoiu de Jos cu Scroafa, Podele cu Luncoiul de Sus, Ruda, Bucuresci cu Rovina, Sesuri si Curechiu.

Locuitorii satelor comunei Baita vor fi prezenti la principalele evenimente care s-au derulat de-a lungul sec.XIX si XX. In timpul tumultoaselor momente ale Revolutiei de la 1848-1849 din Transilvania, lupte grele au avut loc la Dealu Mare, unde la solicitarea lui Avram Iancu, multi locuitori ai satelor comunei Baita, sub conducerea lui Ioan Laslu (preot in satul Trestia), au tinut piept vitejeste trupelor maghiare. In locul unde preotul a fost impuscat, la Copacel, in Ormindea, se afla si acum o cruce de piatra.

In 9 noiembrie 1848, a doua zi dupa batalia de la Tirnava de Cris, unde au fost omoriti peste 1200 de romani, armata maghiara a ocupat fara rezistenta Baia de Cris, pornind spre Brad. Avron Telechi, singurul tribun care mai ramasese, incearca sa le opreasca inaintarea, dar si el este nevoit sa se retraga spre Valea Bradului cu mari pierderi. Bradul a fost ocupat numai o singura zi de unguri, care i-au eliberat pe conationalii lor captivi si s-au retras grabiti spre Baia de Cris, unde l-au spinzurat pe tribunul Nobili, pe comandantul cetelor din Baita, Zelinca, 4 preoti si alti romani .

De o impresionanta solidaritate au dat dovada romanii din Zarand, mai ales cei din localitatile Brad, Baia de Cris, Baita, Trestia si Criscior in Razboiul de independenta din 1877. Asa cum reflecta presa vremii, femeile din Baia de Cris au contribuit cu suma de 81 de florini, cele din Baita si Trestia cu 70 de franci aur si 8 florini, cele din Brad si Criscior 40 de lei, un galben, trei taleri si 39 de florini.

La Primul Razboi mondial au participat sute de tineri care au luptat pentru independenta si unirea tuturor romanilor, multi dintr acestia cazind pe fronturile de lupta.
Delegati din satele comunei vor participa la 1 decembrie 1918, la actul isoric de la Alba Iulia prin care s-a infaptuit Marea Unire a tuturor romanilor.
Si la cea de-a doua Conflagratie Mondiala numerosi tineri au luptat, din nou comuna aducindu-si contributia de jertfa, asa cum rezulta din numele eroilor pastrati in memoria localnicilor si pe monumentele din satele comunei .